”Uniți în cuget și simțiri” - duminică, 23 septembrie 2018, ora 11,30

Vă așteptăm cu mare drag!

ZIUA JERTFEI SUPREME A EROULUI NEDELCU LIXEANU

5 septembrie 1916

„Eroii nu ne părăsesc nicicând,-

Li se aud profunzi , prin secoli, paşii.”

                                                                        Al. Andriţoiu

”Între 1914 – 1916 a fost mobilizat de mai multe ori, atât la Slobozia, în garnizoana de reşedinţă a regimentului cât şi la Turtucaia. Deşi iniţial a fost mobilizat pentru partea sedentară a regimentului, ca urmare a unei operaţii suferite la mâna dreaptă, a cerut să fie trimis la partea activă a regimentului.

Astfel, a luptat la Turtucaia ca şi Comandant de pluton în Compania 6, Regimentul 79 Infanterie, din cadrul Diviziei 17 Infanterie.

Aici, în centrul 8 Turtucaia, la 23 august/5 septembrie 1916 rămas singur, fără comandantul de companie, care a fugit în spatele frontului, şi cu un număr restrâns de soldaţi în jurul său (aproximativ 25 de oameni), Sublocotenentul Nedelcu Lixeanu a ţinut piept aproape 4 ore Regimentului 31 Infanterie bulgar. Bravii soldaţi români au fost în cele din urmă învinşi doar după ce au cauzat inamicului aproape 1500 de morţi şi răniţi. Toate acestea după ce, în zorii zilei, armata bulgară a efectuat un baraj de artilerie înfiorător care a produs pierderi grele românilor.

Sublocotenentul a tras şi el cu arma cot la cot cu soldaţii. Când armele acestora s-au încălzit atât de tare încât nu se mai putea trage cu ele, Nedelcu Lixeanu a mers şi a adunat armele celor căzuţi deja la datorie şi le-a împărţit oamenilor pentru a putea continua rezistenţa.

Totodată, văzând că bulgarii folosesc valea dintre Centrele 8 şi 9 pentru a pătrunde în fortificaţiile româneşti, astupă cu saci de pământ şanţul de comunicare de la gura centrului, fiind hotărât să lupte până la sfârşit, chiar şi după ce ar fi fost complet înconjurat de duşmani.

Nedelcu a căzut izbit în piept de un glonţ, în timp ce se ridicase peste parapet pentru a vedea ce se întâmplă pe câmpul de luptă. În prealabil, fiind un moment de acalmie, ordonase unui soldat să se înalţe peste parapet pentru a analiza situaţia. Cum, din cauza fricii, acesta a refuzat, şi-a asumat el sarcina, care a avut tragicul sfârşit amintit mai sus. Moartea sa a survenit în jurul orei 12:00. Trebuie să adăugam faptul că tot în bătălia de la Centrul 8 a murit şi Caporalul Dinu Ion Lixeanu, fratele lui Nedelcu.

Cât timp s-a aflat în mijlocul soldaţilor, Sublocotenentul Lixeanu s-a comportat cu o deosebită vitejie, încurajându-şi în permanenţă oamenii din subordine şi îndemnându-i să apere cu îndârjire poziţia. Astfel, a dat un exemplu despre cum trebuie apărată o poziţie încredinţată chiar şi atunci când mai ai lângă tine doar 25 de camarazi iar în faţa ta stau 8000 de duşmani. Bulgarii nu au putut cuceri Centrul 8 decât după moartea comandantului său.”

Fragment din:

 - Octavian-Florin LIXEANU, Un erou uitat - sublocotenent Nedelcu Lixeanu,  revista Lumea, nr. 9/2016.