miercuri, 12 septembrie 2018
miercuri, 5 septembrie 2018
ZIUA JERTFEI SUPREME A EROULUI NEDELCU LIXEANU
5 septembrie 1916
„Eroii nu ne părăsesc nicicând,-
Li se aud profunzi , prin secoli, paşii.”
Al. Andriţoiu
”Între 1914 – 1916 a fost
mobilizat de mai multe ori, atât la Slobozia, în garnizoana de reşedinţă a
regimentului cât şi la Turtucaia. Deşi iniţial a fost mobilizat pentru partea
sedentară a regimentului, ca urmare a unei operaţii suferite la mâna dreaptă, a
cerut să fie trimis la partea activă a regimentului.
Astfel, a luptat la
Turtucaia ca şi Comandant de pluton în Compania 6, Regimentul 79 Infanterie,
din cadrul Diviziei 17 Infanterie.
Aici, în centrul 8
Turtucaia, la 23 august/5 septembrie 1916 rămas singur, fără comandantul de
companie, care a fugit în spatele frontului, şi cu un număr restrâns de soldaţi
în jurul său (aproximativ 25 de oameni), Sublocotenentul Nedelcu Lixeanu a
ţinut piept aproape 4 ore Regimentului 31 Infanterie bulgar. Bravii soldaţi
români au fost în cele din urmă învinşi doar după ce au cauzat inamicului
aproape 1500 de morţi şi răniţi. Toate acestea după ce, în zorii zilei, armata
bulgară a efectuat un baraj de artilerie înfiorător care a produs pierderi
grele românilor.
Sublocotenentul a tras şi
el cu arma cot la cot cu soldaţii. Când armele acestora s-au încălzit atât de
tare încât nu se mai putea trage cu ele, Nedelcu Lixeanu a mers şi a adunat
armele celor căzuţi deja la datorie şi le-a împărţit oamenilor pentru a putea
continua rezistenţa.
Totodată, văzând că
bulgarii folosesc valea dintre Centrele 8 şi 9 pentru a pătrunde în
fortificaţiile româneşti, astupă cu saci de pământ şanţul de comunicare de la
gura centrului, fiind hotărât să lupte până la sfârşit, chiar şi după ce ar fi
fost complet înconjurat de duşmani.
Nedelcu a căzut izbit în
piept de un glonţ, în timp ce se ridicase peste parapet pentru a vedea ce se
întâmplă pe câmpul de luptă. În prealabil, fiind un moment de acalmie, ordonase
unui soldat să se înalţe peste parapet pentru a analiza situaţia. Cum, din
cauza fricii, acesta a refuzat, şi-a asumat el sarcina, care a avut tragicul
sfârşit amintit mai sus. Moartea sa a survenit în jurul orei 12:00. Trebuie să
adăugam faptul că tot în bătălia de la Centrul 8 a murit şi Caporalul Dinu Ion
Lixeanu, fratele lui Nedelcu.
Cât timp s-a aflat în
mijlocul soldaţilor, Sublocotenentul Lixeanu s-a comportat cu o deosebită
vitejie, încurajându-şi în permanenţă oamenii din subordine şi îndemnându-i să
apere cu îndârjire poziţia. Astfel, a dat un exemplu despre cum trebuie apărată
o poziţie încredinţată chiar şi atunci când mai ai lângă tine doar 25 de
camarazi iar în faţa ta stau 8000 de duşmani. Bulgarii nu au putut cuceri
Centrul 8 decât după moartea comandantului său.”
Fragment din:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)