LA MULȚI ANI MILOȘEȘTI ! ASTĂZI E ZIUA TA

CRONICĂ.....

          Comuna Miloşeşti este amplasată la 44º şi 40´ latitudine nordică şi 27º şi 15´ latitudine estică, în partea central – nordică a judeţului Ialomiţa, limitrof cu judeţele Buzău şi Brăila. Localitatea este situată la 27 km faţă de municipiul Slobozia – reşedinţa judeţului Ialomiţa şi 30 km de Pogoanele, judeţul Buzău şi are o suprafaţă de 5188 ha. În componenţa sa sunt satele Miloşeşti, Nicoleşti şi Tovărăşia.

          Miloşeşti – reşedinţa comunei – este un sat de tip rectangular, situat la 48m altitudine, cu o suprafaţă de 133 ha;

          Nicoleşti – sat de tip rectangular, la 47-48m altitudine, are o suprafaţă de 42 ha, la 4 km spre N-V de Miloşeşti;

          Tovărăşia – sat de tip rectangular, pătratic, la 50-54m altitudine, cu o suprafaţă de 73 ha, la 8 km spre N de Miloşeşti.

          Drumul naţional  (DN) 2C Slobozia – Buzău trece prin Nicoleşti şi Tovărăşia. Satul Miloşeşti se află pe drumul asfaltat Nicoleşti – Miloşeşti – Reviga, la 1 km de DN2C. Cadrul natural aparţine Bărăganului Însurăţeilor. La limita cu judeţul Brăila se află obârşia Văii Lata – Sărata cu apă temporar. Apa freatică, aflată la 2 – 6 m adâncime, are caracter bicarbonatat. Vegetaţia are caracter stepic, iar solul este cernoziomic.

          Singura sursă naturală este terenul agricol – 4444 ha arabil.

          Din punct de vedere istoric, comuna Miloşeşti este tânără. Primii localnici au fost păstorii şi crescătorii de vite transilvăneni care practicau transhumanţa şi care pe la mijlocul sec. al XIX-lea s-au stabilit pe aceste locuri adăpostindu-se în bordeie.

Aşezarea s-a numit Pastrama apoi Câlnăeni şi era inclusă în moşia Andrăşeşti a cărei proprietar era prinţul sârb Miloş Teodorovici Obrenovici. În anul 1864, în urma reformei agrare, ia fiinţă satul Miloşeşti cu un nr. de 145 familii români, 4 familii maghiari, 1 familie greci şi 3 familii ţigani, numele atribuindu-se după numele proprietarului moşiei.  

          În anul 1871, locuitorii satului Miloşeşti şi cei din satul Nicoleşti au construit biserica, existentă şi azi, şi au aşezat-o în nordul satului.

          La 28 decembrie 1878 se atestă documentar comuna Miloşeşti formată din satele Miloşeşti şi Nicoleşti. 

La 25 mai 1882, din comuna Miloşeşti făcea parte şi satul Pastrama care se desfiinţează în anul 1895. 
    Între anii 1900 şi 1904 s-a construit primul local de şcoală.

          În anul 1924 ia fiinţă al treilea sat din componenţa comunei prin împroprietărirea unui număr de 247 de ţărani din Chiojdeanca – Prahova. Noua aşezare s-a numit Regina Maria ( astăzi Tovărăşia ), numărul populaţiei acestui sat fiind de 597 de locuitori.

          În 1938 s-a construit dispensarul iar în martie 1939 s-a fondat căminul cultural. Din mărturiile unor localnici se pare că prima colecţie de cărţi sub forma unei biblioteci publice s-a înfiinţat tot în perioada interbelică.

          La 1 mai 1989 prin noua organizare administrativ teritorială, comuna Miloşeşti se desfiinţează, rămâne ca sat alipindu-se de comuna Griviţa şi formând împreună comuna Griviţa-Miloşeşti. În ianuarie 1990 prin strădaniile deosebite ale domnilor prof. Capbun Ştefan şi înv. Ştefan Cristian, membrii fondatori ai organizaţiei Frontului Salvării Naţionale din timpul revoluţiei din decembrie 1989, se reînfiinţează comuna Miloşeşti având un număr de puţin peste 3000 locuitori intrând în categoria comunelor de gradul II. În prezent populaţia comunei este sub 3000 locuitori fiind considerată comună de gradul III.